De unde vine plasticul din oceane
În fiecare an, un volum imens de deșeuri din plastic ajunge în mările și oceanele lumii. Cercetătorii estimează că între 8 și 11 milioane de tone de plastic intră anual în ocean — aproximativ echivalentul a unui camion de gunoi golit în apă în fiecare minut. O parte vine direct de pe plaje, din ambalaje aruncate la întâmplare sau de pe vapoare. Cea mai mare parte ajunge însă pe căi indirecte, iar drumul cel mai important trece prin râuri: vântul ridică sacoșele și sticlele de la marginea drumurilor, ploaia le spală în canale și pâraie, iar acestea le varsă în râuri, care le poartă, în final, până la mare. Vântul și ploaia sunt astfel doar primul pas; râurile sunt „autostrada" care duce cea mai mare parte a plasticului de pe uscat în ocean. Multe deșeuri pornesc la sute de kilometri de țărm.
Ce sunt insulele de gunoi
Curenții marini circulă în mari bucle rotitoare, numite și vârtejuri de curenți (în engleză, gyres). Acești curenți adună plasticul plutitor în zone uriașe, unde acesta se acumulează în timp. Cea mai cunoscută este „Marea insulă de gunoi din Pacific" (Great Pacific Garbage Patch), situată între Hawaii și California. Numele de „insulă" este însă înșelător: nu este o suprafață solidă pe care să poți pași, ci o zonă în care apa conține o concentrație foarte mare de bucăți de plastic, multe dintre ele plutind sub suprafață. Există mai multe astfel de zone de acumulare în oceanele lumii, câte una în fiecare vârtej important de curenți.
Microplasticul, un pericol invizibil
Plasticul nu dispare ca alimentele care putrezesc. Sub acțiunea soarelui și a valurilor, el se fărâmițează în bucăți tot mai mici, numite microplastic — fragmente mai mici de 5 milimetri. Aceste particule minuscule sunt înghițite de pești, păsări marine, broaște țestoase și alte vietăți, care le confundă cu hrana. Animalul se poate îmbolnăvi sau muri cu stomacul plin de plastic. Mai mult, microplasticul urcă pe lanțul alimentar: peștii mici sunt mâncați de pești mai mari, iar plasticul poate ajunge, în final, chiar și în farfuria oamenilor. De aceea problema nu privește doar oceanul, ci sănătatea noastră a tuturor.
Ce putem face
Vestea bună este că fiecare gest contează. Cea mai eficientă soluție este să folosim mai puțin plastic de unică folosință: o sticlă reutilizabilă în loc de cele de unică folosință, o sacoșă de pânză la cumpărături și refuzul paielor sau tacâmurilor din plastic. Apoi, deșeurile de plastic trebuie colectate selectiv și reciclate corect, ca să nu mai ajungă în natură. Niciodată să nu arunci gunoi pe stradă, pe câmp sau lângă apă — vântul și ploaia îl pot duce direct spre mare. Poți participa și la acțiuni de ecologizare a malurilor de râu sau de lac din localitatea ta.
Verifică ce ai învățat
- Câte tone de plastic ajung, aproximativ, în fiecare an în oceane? Răspuns: între 8 și 11 milioane de tone.
- Cum se numesc fragmentele de plastic mai mici de 5 milimetri? Răspuns: microplastic.
- Adevărat sau fals: dacă ai ajunge cu barca în mijlocul „insulei de gunoi" din Pacific, ai putea coborî și merge pe ea ca pe un teren solid. Răspuns: Fals — nu este o suprafață compactă, ci o întindere de apă cu o concentrație foarte mare de bucăți de plastic, multe plutind sub suprafață; nu poți păși pe ea.
- Pe ce cale ajunge cea mai mare parte a plasticului de pe uscat până în ocean: pe calea cea mai directă, dusă de vânt peste mare, sau purtată de râuri? Răspuns: purtată de râuri — vântul și ploaia doar duc deșeurile până în canale și pâraie, dar râurile sunt cele care le transportă pe cea mai mare distanță, până la mare.
